Bunicii nu mor niciodată, ei trăiesc pururea în inimile noastre

Bunicii Nu mor niciodată, devin invizibili și DORM pentru totdeauna în cea mai adâncă parte a IMIMII noastre….

Bunicii nu mor niciodată, ei se mută în amintiri și trăiesc în fiecare gest pe care l-am învățat de la ei.
Bunicii nu mor niciodată, pentru că vocea lor încă ne vorbește atunci când avem nevoie de un sfat.
Bunicii nu mor niciodată, ei rămân în mirosul copilăriei, în mâncarea care ne aduce liniște și acasă.
Bunicii nu mor niciodată, fiindcă dragostea lor nu știe ce înseamnă sfârșit.
Bunicii nu mor niciodată, ei devin rugăciuni nerostite care ne protejează pașii.
Bunicii nu mor niciodată, pentru că lecțiile lor apar exact atunci când viața ne pune la încercare.
Bunicii nu mor niciodată, ei trăiesc în felul în care știm să iertăm și să avem răbdare.
Bunicii nu mor niciodată, pentru că ne-au învățat ce înseamnă să iubești fără condiții.
Bunicii nu mor niciodată, ei sunt liniștea care apare în suflet când ne este greu.
Bunicii nu mor niciodată, ei continuă să ne țină de mână, chiar și atunci când nu îi mai putem vedea.
Ne este dor de ei și am da orice să le mai ascultăm poveștile, să le simțim mângâierile, să le vedem acele priviri pline de tandrețe și IUBIRE…