“Draga mea fiica, in ziua in care o sa fiu batrana, te rog sa ai rabdare cu mine. Dar mai ales, incearca sa ma intelegi.
Daca atunci cand o sa vorbim o sa repet acelasi lucru de o suta de ori, nu ma intrerupe pentru a-mi spune “mi-ai mai povestit asta” … asculta-ma doar, te rog, si aminteste-ti zilele in care erai copil iar eu iti citeam aceeasi poveste aproape in fiecare noapte pana adormeai.
Cand o sa vezi ignoranta mea pentru noua tehnologie, da-mi timpul necesar pentru a invata si te rog, sa nu iti dai ochii peste cap sau sa faci o fata de disperare.
Aminteste-ti, draga mea fiica, ca eu te-am invatat sa faci multe lucruri, cum ar fi sa mananci adecvat, sa te imbraci, sa te piepteni singura sau cum sa infrunti viata… In ziua in care vei observa ca am imbatranit, te rog, ai rabdare cu mine, dar mai ales, incearca sa ma intelegi.
Daca pierd ocazional memoria sau firul conversatiei, da-mi timpul necesar pentru a-mi aminti si daca nu pot, sa nu devii nervoasa, nerabdatoare sau aroganta.
Sa ai mereu prezent in inima ca cel mai important pentru mine e sa fiu cu tine si ca imi doresc ca tu sa ma asculti.
Iar atunci cand picioarele mele obosite si batrane nu o sa ma mai lase sa merg ca inainte, da-mi mana ta in aceeasi maniera in care ti-am oferit-o eu pe a mea atunci cand ai facut primii tai pasi.
Cand aceste zile vor veni, nu trebuie sa fii trista sau sa te simti neputincioasa pentru ca ma vezi asa. Iti cer doar sa fii alaturi de mine, sa incerci sa ma intelegi si sa ma ajuti in timp ce mi se termina viata.
Si cu mare afectiune pentru timpul petrecut impreuna, eu o sa iti multumesc.
Cu un zambet imens pe fata si cu o dragoste neinchipuit de mare, vreau doar sa iti spun ca te iubesc, draga mea fiica.”