Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, sărbătorit în 20 iulie, a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia în cetatea Tesve din Galaad (Israel). De la această cetate provine numele de Tesviteanul al proorocului.
Sf. Ilie se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, ziua prăznuirii sale fiind marcată în calendar cu roșu, însemnare ce nu apare în acest fel la niciun alt prooroc.
Sfântul Ilie, proorocul lui Dumnezeu, nu a murit, ci a fost luat cu trupul în carul de foc, potrivit tradițiilor evreiești și creștine.
Ce trebuie să faci pe 20 iulie să ai noroc până la finele anului
Potrivit tradiției românești nu era voie sa se consume mere pana la 20 iulie si nici nu era voie ca aceste fructe sa se bata unul de altul, pentru a nu bate grindina, obicei pastrat si astazi.
In aceasta zi, merele (fructele lui Sant-Ilie) se duc la biserica pentru a fi sfintite, crezandu-se ca numai in acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealalta.
Sânt-Ilie este ziua de celebrare a zeului solar (Sânt-Ilie) la data 20 iulie, considerată a fi mijlocul sezonului pastoral. Sânt-Ilie, ca și Sân-George și Sâmedru, este o divinitate populară care a preluat numele și data celebrării de la un sfânt crestin – Sfântul Prooroc Ilie.
In Panteonul romanesc, Sant-Ilie este o divinitate a Soarelui si a focului, identificata cu Helios, din mitologia greaca, si cu Gebeleizis, din mitologia geto-daca.
Ca divinitate solara si meteorologica, Sant-Ilie provoaca tunete, trasnete, ploi torentiale si incendii, leaga si dezleaga ploile, hotaraste unde si cand sa bata grindina.
In ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semanate cu canepa (canepisti), se dezbracau si, goale, se tavaleau prin cultura, apoi se imbracau si se intorceau acasa. Daca in noaptea dinspre Sant-Ilie visau canepa verde era semn ca se vor marita cu flacai tineri si frumosi, iar daca visau canepa uscata se zicea ca se vor marita cu oameni batrani.
In dimineata acestei zile, scrie crestinortodox.ro, se culegeau plante de leac, in special busuiocul, ce erau puse la uscat in podurile caselor, sub stresini sau in camari. Tot acum se culegeau si plantele intrebuintate la vraji si farmece.
Superstiții de Sfântul Ilie
Femeile duceau in aceasta zi busuioc la biserica pentru a fi sfintit dupa care, intoarse acasa, il puneau pe foc iar cenusa rezultata o foloseau in scopuri terapeutice atunci cand copiii lor faceau bube in gura.
De Sfantul Ilie, romanii isi aminteau si de sufletele mortilor, in special de sufletele copiilor morti. Femeile chemau copii straini sub un mar, pe care il scuturau ca sa dea de pomana merele cazute. Astfel, se considera ca mortii se veselesc.
Ce nu este bine să faci de Sfântul Ilie?
Sărbătoarea Sfântului Ilie este încărcată de tradiții, obiceiuri și superstiții. Multe dintre ele sunt respectate cu strictețe chiar și în ziua de astăzi. Potrivit unei tradiții, nu avem voie să mâncăm nuci și mere până de ziua Sfântului Ilie. Cine consumă aceste fructe mai repede, atrage grindină asupra pomilor și pune în pericol recoltele.
Merele se consumă doar după ce au fost duse la biserică pentru a fi sfințite. Tradiția spune că, cine a mâncat mere înainte de a fi sfințite de Sfântul Ilie, după moarte va avea parte numai de mere, care însă vor dispărea atunci când va dori să le atingă. În schimb, merele sfințite se vor transforma în mere de aur pe lumea cealaltă.
Pentru a fi feriți de trăsnete, oamenii de la țară obișnuiesc să poarte crenguțe de salcie. De asemenea, în ziua de Sfântul Ilie nu trebuie să lucrezi la câmp pentru că astfel vei atrage mânia sa și va arunca cu grindină și fulgere asupra recoltelor.
