LA ANII MEI…
Sunt o femeie care nu invidiază talia unei tinere, pentru că eu am fost așa și uneori nu m-am simțit fericită să fiu așa.
Acum îmi văd curbele și le iubesc, pentru că știu că trupul meu tandru s-a transformat într-o femeie. Matură da, dar și împlinită, o femeie căreia îi place să fie iubită, dorită, care nu are complexe sau prejudecăți.
La vârsta mea, nu vreau să am o piele fină, fără riduri sau vergeturi, pentru că am dat viață, m-am îngrășat, am avut bucuria de a fi mamă și am asumat riscul de a da naștere unui copil.
La vârsta mea nu invidiez un chip fără riduri sau netedă, pentru că astăzi au trecut anii, nenumărate nopți nedormite, probleme, boli și tristețe.
Uneori nu puteam să zâmbesc, iar alteori râdeam în hohote…
Și acest chip care acum are urme, sunt urmele lăsate de fiecare zâmbet, fiecare lacrimă, fiecare furie.
În fiecare zi de vară și în fiecare iarnă.
Aceste urme care reprezintă clipe, momente, anecdote, experiențe, trăiri.
Poate că nu sunt la fel de impecabilă ca la 17 ani, dar este frumos la vârsta mea, pentru că viața mea este cea care mi-a lăsat riduri pe față ca o amintire că sunt încă în viață…
La vârsta mea, nu trebuie să par mai tânără, să atrag mai multe priviri la această vârstă, aleg clar cine stă în viața mea și cine trebuie să plece.
Nu tolerez dezordinea sau nesiguranța.
Nu le permit să mă intoxice sau să mă manipuleze.
La vârsta mea, nu sunt geloasă, nu verific telefoanele mobile, nu mă uit la nimeni.
La această vârstă, îmi place să fiu iubită.
Și dacă nu mă mai iubesc, nici eu nu vreau.
Și dacă nu mă iubesc, le deschid ușa să plece, nu leg pe nimeni, nu țin pe nimeni cu forța.
La vârsta mea, nu sunt aici să cerșesc, sunt aici să primesc.
Trebuie să trăiesc, nu să sufăr.
La vârsta mea știu cine sunt prietenii mei și îi număr pe degete, pentru că am puțini, dar sunt adevărați …
Ei sunt confidenții mei și am încredere în ei.
Și sunt unici, pentru că sunt doar cu cei care vor să fie cu mine.
Nu pretind sau cer prietenie.
Dacă cineva dă greș, pleacă.
Și punctul final.
Știu să iert, dar știu și să scap de cei care m-au rănit.
La vârsta mea, mă îmbrac așa cum vreau, mă pieptăn cum vreau.
Uneori pot fi sexy, îndrăzneață si alteori tandră, feminină.
Uneori sunt elegantă iar alteori sunt doar cu pantaloni, așa ies pe stradă…
Uneori nu mă pieptăn toată ziua și pijamalele rămân fără să mă îngrijoreze deloc, pentru că în acest moment nu mă afectează ce vor spune despre mine și nici nu intenționez să arăt bine pentru nimeni.
Cine mă iubește, știe că astăzi pot fi fără machiaj și mă acceptă așa.
Și mai știe că pot merge la magazin uluitoare pur și simplu pentru că vreau să arăt așa.
Pe cine am ales să mă iubească, l-am ales pentru că mă acceptă așa, așa cum sunt și zâmbește doar când vede nebunia mea, autenticitatea mea îi face plăcere…
La vârsta mea, nu mă voi schimba pentru nimeni.
Dacă greșesc, îmi asum consecințele
La vârsta mea, nu permit nimănui să mă judece.
Îmi permit să greșesc
Uneori regret
Dar mă aplaud de o mie de ori mai mult.
La vârsta mea, nu am nevoie să mă recunoască nimeni.
Ei nici măcar nu văd realizările mele.
Mă îmbrățișez, mă felicit…
La vârsta mea, știu să mă încred în Dumnezeu, pentru că am parcurs un drum cu el.
L-am cunoscut și știu că EL nu dă greș.
Știu când vrea să mă ajute și să mă îmbrățișeze.
Voi cădea în brațele Lui și voi lăsa totul în baza Lui nedumeririle și dificultățile mele.
Știu că, deși sunt femeie, voi fi mereu copil în ochii Lui.
Și mă închin la picioarele Lui.
La anii mei…
Nu voi arăta bine pentru alții.
Nu trebuie să fac nimic, pentru gustul nimănui.
La vârsta mea, sunt liberă.
Liberă de gândire, de decizie.
Liberă în valorile și principiile mele.
La vârsta mea, dau din abundență dragoste, prietenie și loialitate.
Dacă îmi corespund, mă bucur, iar dacă nu, vă mulțumesc și vă spun la revedere.
Și asta mă face enorm de fericită.
Pentru anii mei, nu vă deranjați
Este o plăcere să fiu eu.
La anii mei…
