Pierderea mamei tale te va schimba pentru totdeauna. Este unul dintre cele mai dificile lucruri pe care oricine le-ar putea îndura vreodată. Mai simplu spus, pierderea mamei tale este o experiență traumatizantă. Indiferent dacă este brusc, sau chiar dacă ai timp să „pregătești” nimic nu te-ar putea pregăti vreodată pentru acest eveniment. Chiar dacă relația ta cu mama ta este pe un teren instabil, nimic nu îți va zgudui lumea așa cum o va face pierderea mamei tale.
Durerea de a pierde o mamă este un tip special de durere. Este diferit de orice altceva pentru că vă va întoarce întreaga lume cu susul în jos.
Când îți pierzi mama, nu pierzi doar o persoană, ci pierzi temelia pe care s-a sprijinit întreaga ta existență.
Când îți pierzi mama, rămâi cu întrebări fără răspuns, cu cuvinte nerostite și cu regrete care dor. Descoperi, poate prea târziu, cât de mult înseamnă o voce la telefon, o întrebare simplă „Ai mâncat?”, un sfat spus cu blândețe sau chiar o mustrare rostită din dragoste.
Absența ei nu este doar tăcere. Este un gol care se așază în suflet și cu care trebuie să înveți să trăiești. E un fel de a rămâne pentru totdeauna copil, dar fără brațele care să te mai ridice.
Când îți pierzi mama, nu pierzi doar un om, ci pierzi acasă — acel loc din tine unde te simțeai mereu în siguranță.
Când îți pierzi mama, înveți că tăcerea are un alt sunet… cel al dorului care nu se stinge niciodată.
Când îți pierzi mama, lumea nu mai e la fel — devine mai rece, mai goală, mai mare decât ai vrea.
Când îți pierzi mama, descoperi că iubirea adevărată nu moare niciodată, doar se transformă în amintiri care te țin în viață.
Când îți pierzi mama, înțelegi brusc cât de fragile sunt toate lucrurile pe care le-ai luat de-a gata.
Când îți pierzi mama, o parte din tine se duce cu ea, iar alta renaște în fiecare clipă în care îți amintești vocea ei.
Când îți pierzi mama, realizezi că nu mai există cineva care să te iubească fără condiții, fără explicații, pur și simplu… pentru că ești tu.
Când îți pierzi mama, înveți ce înseamnă dorul care nu are leac și iubirea care nu are sfârșit.
Când îți pierzi mama, începi să vorbești cu cerul, pentru că știi că acolo e singurul loc unde te mai ascultă cineva cu sufletul.
Când îți pierzi mama, îți pierzi o bucată din suflet. Dar tocmai acea rană devine dovada că ai iubit și ai fost iubit cu cea mai pură iubire pe care o poate cunoaște un om.