Uneori, lumea pare un loc rece.
Spui o vorbă cu inimă bună și ți se răspunde cu indiferență.
Îți arăți sufletul, iar ceilalți îl tratează ca pe ceva banal.
Faci bine, dar binele tău este trecut cu vederea.
Dăruiești iubire, iar oamenii îți răspund cu tăcere.
Aștepți sinceritate, dar primești măști frumos pictate.
Îți deschizi inima, iar lumea o tratează ca pe o ușă fără cheie.
Te bucuri pentru alții, dar când e rândul tău, se face liniște.
Oferi timp, iar ei uită că timpul tău e viață.
Îți pasă, dar pentru unii grija ta pare o slăbiciune.
Rămâi loial, dar descoperi că nu toți știu ce înseamnă loialitatea.
Iubești curat, dar întâlnești suflete murdărite de orgoliu.
Îți păstrezi bunătatea, chiar și când ți se spune că e naivitate.
În tăcerea ta, sângerezi emoții pe care nimeni nu le vede.
Aștepți gesturi mici, dar primești doar vorbe mari.
Îți dorești sinceritate, dar te lovești de interese.
Îți ții promisiunile, chiar și când ceilalți uită de ale lor.
Aștepți înțelegere, dar ești judecat pentru felul tău de a simți.
Și fără să-ți dai seama, începi să te închizi, să te îndoiești de tine, să te întrebi: „De ce eu? Ce am greșit?”
Adevărul e că nu ai greșit cu nimic. Doar ai simțit prea profund într-o lume care simte prea puțin. Ai oferit lumină într-un loc în care mulți încă trăiesc în umbră. Iar oamenii care nu știu să-și privească propriul întuneric, vor proiecta asupra ta ceea ce refuză să vadă în ei înșiși.
Nu ești „prea sensibil/ă”. Ești viu/vie. Ai un suflet care vede dincolo de aparențe, care simte durerea, bucuria și vibrațiile celor din jur. Iar asta nu e o slăbiciune — e o formă rară de forță. Doar că, uneori, această forță trebuie protejată.
Învață să nu mai iei totul personal. Când cineva te rănește fără motiv, adu-ți aminte: ceea ce spune despre tine, spune mai mult despre el. O inimă împăcată nu rănește. O minte liniștită nu judecă. O ființă fericită nu caută să doboare pe nimeni.
Fii blând/ă, dar pune limite. Iartă, dar nu te întoarce acolo unde te-ai pierdut. Continuă să crezi în bine, chiar și atunci când lumea pare nedreaptă. Pentru că Universul are grijă de sufletele pure — poate nu imediat, dar întotdeauna la timpul potrivit.
Și, mai ales, nu uita: sensibilitatea ta e darul tău. Într-o lume în care toți vor să pară puternici, tu ești cel care are curajul să simtă. 💫