„Lasă toată ziua ștersul prafului, spălatul ferestrelor, trebăluitul de zor…Nu-i pasă nimănui, că nu ai dat cu aspiratorul azi sau că ai câteva haine încă aruncate pe scaun. Cui îi pasă nu are ce căuta în casa ta. E timp pentru toate dacă le mai lași și pe mâine. Odihneste-te! Plângi dacă simți nevoia. Descarcă-ți durerile și apoi râzi…iar.
Fă-ți curat în suflet! Asta e mai important. Deschide porțile iertării, vindecă toate urmele grele, cele cu voie sau fără de voie, pe care le-au lăsat pașii altora în viața ta.
Fă te rog, curățenie generală printre oameni. Caută în toate camerele inimii tale, vezi ce s-a mai stricat, cine te-a mai trădat, mințit, dezamăgit, părăsit la greu, ce străini ai mai lăsat să intre fără pașaportul bunului simț.
Ia coșul de gunoi și aruncă tot ce te frământă, nu ai timp decât de iubit și trăit, că viata e scurtă. Ei nu-i pasă dacă tu ai curat în bucătărie, ci îți cere socoteală cât ai iubit, câți ai ajutat și iertat. Păstrează doar binele, păstrează…știi tu, femeie, mai bine ce să păstrezi, ce te face fericită, liniștită, implinită…ce și cine…
Curățenia sufletului este extrem de importantă. La asta ai dreptul să fii obsesivă.”