Cei care se plâng că nu pot simţi pe Dumnezeu sunt mlădiţe uscate. Trebuie să rămână cu Hristos spunând „Doamne, vino. Sunt aici, tu m-ai creat. Deschide-mi inima pe care Tu ai creat-o. Te rog, intră pe această uşă!”
Trebuie să vorbim cu Dumnezeu oriunde am fi. Mergând pe stradă, conducând maşina poţi spune: „Doamne Tu conduci, ştiu că eşti aici. Spune-mi ceva: de ce m-ai creat?”. Există o mulţime de subiecte, un infinit număr de discuţii care se pot purta cu Dumnezeu, iar El vrea ca tu să Îi vorbeşti, pentru că rugăciunea nu este atât ceea ce citeşti în carte sau cât de mult timp petreci în genunchi, rugăciunea este întreaga viaţă. Când mănânci, când bei, când conduci maşina, când îţi disciplinezi copiii – eşti într-o stare de rugăciune.
Viaţa întreagă e o Liturghie când ai sentimentul existenţei lui Dumnezeu. Liturghia nu are loc doar în biserică, ci şi în afara acesteia. Dar trebuie să înţelegi existenţa lui Dumnezeu. Cum? Întotdeauna spun celor tineri să păstreze un dialog permanent cu El. Desigur că sunt ocupaţi – mănâncă, se pregătesc pentru examene sau muncesc, fiind totdeauna prinşi cu ceva, dar trebuie să spună „Doamne, ştiu că eşti aici şi nu Te-am uitat. Nu mă lăsa nici Tu.” Astfel, un asemenea dialog permanent cu Dumnezeu devine o rugăciune, pentru că exact acesta este sensul rugăciunii: permanenta comunicare a omului cu divinitatea.
Rugăciunea nu se rezumă la o limită de timp după care se încheie, pentru că simţirea prezenţei lui Dumnezeu în noi este o rugăciune continuă. Un călugăr spunea că dacă te rogi doar ca să te rogi, atunci nu te rogi deloc. Nu trebuie să considerăm, deci, că rugăciunea se încheie când credem noi, pentru că aceasta nu constă doar în a cere, dar şi în a arăta iubire şi a oferi din timpul tău.
Cereţi lui Dumnezeu ceva, iar Dumnezeu vă va răspunde chiar când nu vă gândiţi. Vă va da sugestii şi indicii despre cum să găsiţi rezolvări. În cultura noastră Dumnezeu poate fi găsit încredinţându-ne pentru început de însăşi existenţa Sa, atât în afara noastră, cât şi în interior. Veţi vedea că Dumnezeu este întotdeauna cu noi, simţind cu adevărat existenţa şi chiar prezenţa Sa.
Pr. Roman Braga