Telefon peste moarte – O poezie emoționantă scrisă de A. Păunescu. Îți va umple ochii de lacrimi

În lumea numelor străine, Mă simt, şi eu, un străinez, Iau telefonul lângă mine Şi n-am ce număr să formez. Trăiesc, fără speranţă, drama Că neamul meu, acum, e frânt, Mi-e dor de tata şi de mama, Dar nu au număr, la mormânt. De convorbiri cu ei sunt gata Și în necunoscut mă zbat, Îi … Citește mai mult

O poezie emoționantă…”Pe unde-mi ești, frumoasă tinerețe?”

Pe unde-mi ești frumoasă tinerețe?! N-am observat când te-ai desprins de mine Am simțit doar o umbră de tristețe Ce m-a cuprins, gândindu-mă la tine.. Și pasul mi-i mai leneș de o vreme.. Mi-a ostenit și trupul..și gândirea… Pe chipu-mi amintirea riduri cerne Iar timpul mi-a încețoșat subtil privirea.. Dar nu mă tem..doar că mi-s … Citește mai mult

„Prea târziu…” de V. Carianopol. Descoperă aceste versuri pline de adevăr și emoție

Eram singur. Cineva de-afară Mi-a bătut în ușă pe-nnoptat. M-am săltat cu greu din așternuturi, Ca din morți, atunci când ești sculat. -Hai, deschide! Mi-a strigat din stradă Glasul său de aur și de vis. Bâjbâind cu cheile în mână, Am împins zăvorul și-am deschis. O lumină-naltă, zâmbitoare, A privit la chipul meu zbârcit, Apoi … Citește mai mult

„Vom ajunge-o cruce rece” – O poezie frumoasă despre adevărurile dure ale vieții

Vom ajunge-o cruce rece Intr un cimitir stingher Și uităm ca viața trece Și ca totu i efemer. Tinerețea-i trecătoare Nu știm să ne bucuram Alergăm cu disperare Să trăim frumos…uităm. Nu prea mai avem ce face Viața repede trecu’ Timpul nu se mai întoarce Să ne bucurăm acum. Asadar să iei aminte Nu mai … Citește mai mult

„Mi-e dor de vremurile de demult…” – O poezie superbă și plină de adevăr

A fost odată de demult, Și eleganță și bun gust. Și frumusețea-ți arătai, Prin hainele ce le purtai. Când le-am pierdut, unde și când, Valori morale nu mai sunt. Și nici principii sănătoase, S-au dus și vorbele frumoase. Mi-e dor să văd cofetării, Cu mese pline de copii. Nu baruri pline cu mult fum, S-afumi … Citește mai mult

„Cine are părinţi, pe pământ nu în gând…” – Poezia care îți va umple ochii de lacrimi și sufletul de regrete

Cine are părinți, pe pământ nu în gând Mai aude și-n somn ochii lumii plângând Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminți, Astăzi îmbătrânind ne e dor de părinți. Ce părinți? Niște oameni ce nu mai au loc De atâția copii și de-atât nenoroc Niște cruci, încă vii, respirând tot mai greu, … Citește mai mult

„Erai atâta de frumoasă, mamă!” – o poezie emotionanta de Liliana Burac

Mamă…sleită de puteri, după o zi de tras la sapă, Veneai acasă pe-nserat și buzele-ți cerșeau doar apă… În traistă, doar un colț de pâine, uscat de arșița de vară, Același ce într-un ștergar l-ai învelit mai de cu seară. Abia intrată în ogradă cătai îndată la pruncuți, Ștergându-le cu șorțul fața, mustrându-i că erau … Citește mai mult