Un om a găsit odată un șarpe pe moarte arzând în foc. A hotărât să-l scoată de acolo, dar după ce l-a salvat, șarpele l-a mușcat de mână.
Din cauza durerii, omul l-a scăpat în flăcări pe șarpe, care acum se zvârcolea neputincios în jaratic. Bărbatul încerca din nou să-l scoată din foc, însă șarpele recidiva încă o dată și-și înfipse colții în mâna care-l ajutase să scape de vălvătaie.
Între timp, un bătrân care privise de departe toată scena s-a apropiat și i-a spus salvatorului de serviciu:
„Scuze-mă, dar nu înțeleg un lucru. De ce ești așa încăpățânat! Nu pricepi că de fiecare dată când încerci să scoți șarpele din foc, el te va mușca?”
Bărbatul i-a răspuns:
„Firea șarpelui este să muste, iar a mea este să ajut. Lucrurile acestea nu se vor schimba niciodată.”
Astfel, cu ajutorul unei sârme, bărbatul a scos din nou șarpele din foc, salvându-i viața.
Morală acestei pilde poate fi concentrată în aceste scurte îndemnuri:
Nu-ți schimba niciodată caracterul bun, chiar dacă cineva îți face rău, nu-ți pierde firea bună. Ia-ți doar măsuri de siguranță.
Fă-ți griji mai puțin despre reputația ta și mai mult despre conștiința ta. Deoarece conștiința reprezintă ceea ce ești tu, iar reputația, ceea ce spun alții despre tine. Și indiferent de ce spun oamenii despre tine, nu e problema ta… e problema lor.
