O pereche recent căsătorită s-a mutat într-un cartier foarte liniştit. În prima dimineaţă din noua casă, în timp ce îşi savurau cafeaua, femeia observă, privind pe fereastră, o vecină care îşi întindea cearceafurile în balcon.
– Ce cearceafuri murdare întinde vecina noastră în balcon! Cred că are nevoie de un nou săpun. Poate ar trebui să o învăţ să-şi spele cearceafurile!
Soţul ei privi şi rămase tăcut. Şi aşa, la fiecare două sau trei zile femeia repeta observaţiile, în timp ce vecina îşi întindea rufele la soare.
După o lună femeia rămase surprinsă văzând că vecina sa întindea cearceafuri mult mai curate şi îi spuse soţului ei:
– Priveşte, a învăţat să spele rufele! O fi învăţat-o altă vecină?
Soţul ei îi răspunse:
– Nu, azi m-am trezit mai de dimineaţă şi am spălat eu geamurile casei noastre! ✨
Conștientizezi că judeci lumea în funcție de cât de curate sunt ferestrele inimii tale?
Dacă fereastra casei o speli din când în când?
Când ți-ai spălat ultima dată ferestrele sufletului?