Într-o ţară aflată în război, era un rege care-i înspăimânta pe prizonierii săi, dar nu-i omora decât dacă ei alegeau asta.
Ce făcea regele?
Îi ducea pe prizonieri într-o sală în care era un grup de arcaşi de o parte şi o ușă imensă din fier de cealaltă parte. Deasupra acelei uși se vedeau sculptate figuri ce păreau chinuite și acoperite de sânge.
În această sală, regele îi punea pe prizonieri să formeze un cerc şi le spunea: ”Puteți alege între a vă petrece viața inchisi sau să treceți prin această ușă. În spatele acestei uşi vă voi aștepta EU.”
Toți prizonierii alegeau să fie întemnițați.
După terminarea războiului, un soldat care servise în slujba regelui mult timp, se adresă regelui:
-Sire, pot să vă întreb ceva?
-Spune, soldat.
-Sire, ce află în spatele ușii?
Regele îi răspunse:
-Mergi şi vezi tu însuți.
Soldatul deschise înspăimântat uşa şi, pe măsură ce o făcea, razele de soare intrau şi lumina invada sala.
În cele din urmă, surprins, soldatul descoperi că ușa se deschidea în faţa unui drum care conducea spre LIBERTATE!!!
Soldatul, vrăjit, își privi regele, care îi spuse:
– Eu le dădeam ocazia să ALEAGĂ dar, din teamă, preferau mai degrabă să stea închiși decât să riște să deschidă această ușă…
Câte uși nu deschidem de teama de a nu risca?
De câte ori nu ne pierdem libertatea și murim înlăuntrul nostru, doar pentru că ne este teamă să deschidem ușa visurilor noastre?