Ajunul Floriilor, Sâmbăta Floriilor sau Moșii de Florii reprezintă o sărbătoare importantă pentru creștini. De asemenea, această zi mai este denumită și Sâmbăta lui Lazăr. În această zi se fac pomeniri. În ziua praznicului, românii respectă un set de reguli, pentru a aduce spor, sănătate și belșug în casă. Iată câteva dintre cele mai populare tradiții și obiceiuri de Florii.
Tradiții pentru Sâmbăta Floriilor sau Sâmbăta lui Lazăr
În Sâmbăta lui Lazăr se sărbătorește o minune importantă, săvârșită de Iisus Hristos în viața pământeană: este vorba de învierea lui Lazăr. Învierea lui Lazăr a fost descrisă în Evanghelie, după Ioan, în Capitolul 11, versetele de la 1-45.
În această zi este bine ca femeile să facă plăcinte, pe care să le dea de pomană.
În această zi, la sate, femeile nu torc, pentru ca morții să nu revină pe pământ.
În Sâmbăta Floriilor se practică și obiceiul Lăzărelului. Este vorba de o tradiție care amintește de un vechi zeu al vegetației, care murea și renăștea la începutul fiecărei primăveri.
În zona sudică a României se merge cu Vaiul. Inițial, acesta a fost un imn religios.
Tradiția spune că fetele care purtau salcie și cântau din poartă în poartă, primeau ouă.
Tradiția mai arată că la miezul nopții, fetele fierbeau apă cu busuioc și cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari. În Duminica Floriilor, acestea se spălau cu apă și o aruncau apoi la un pom fructifer. Acest lucru le ajuta să aibă un păr frumos și bogat.
Credincioșii ortodocși sărbătoresc în fiecare an, în ultima duminică din luna aprilie, evenimentul cunoscut sub numele de Floriile sau Duminica Stâlpărilor. Această sărbătoare este de o importanță deosebită, marcând începutul Săptămânii Patimilor și anunțând apropierea Paștelui.
Floriile comemorează intrarea lui Iisus în Ierusalim, înconjurat de mulțimi entuziaste care îl întâmpinau cu flori și cu ramuri de măslin și de finic.
An de an, credincioșii sărbătoresc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim prin participarea la Sfânta Liturghie în ziua de Florii. În această zi, credincioșii aduc la biserică ramuri de salcie, pe care le oferă spre sfințire preotului. După binecuvântare, aceste ramuri sunt așezate cu grijă lângă icoane, uși și ferestre în casele credincioșilor. Conform credinței tradiționale, această practică este considerată a fi un mijloc de protecție împotriva bolilor pentru toți locuitorii casei.
În locul ramurilor de măslin și finic, care nu sunt răspândite în țara noastră, credincioșii aduc salcie de Florii.