Povestea blestemului care păzește moaștele Sfintei Parascheva de 385 de ani

Puțini dintre pelerinii care ajung la Iași pentru a se închina la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva cunosc povestea unui blestem vechi de aproape patru secole, despre care tradiția spune că veghează necontenit asupra sfintelor odoare.
Totul începe în anul 1641, când domnitorul Moldovei, Vasile Lupu, a adus moaștele Sfintei Parascheva la Iași, ca semn de recunoștință din partea Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru sprijinul financiar oferit acesteia. Moaștele au fost așezate în Biserica „Sfinții Trei Ierarhi”, una dintre cele mai impresionante ctitorii ale domnitorului.

Potrivit tradiției, după sosirea moaștelor, Vasile Lupu și mitropolitul Varlaam al Moldovei au învelit sfintele moaște într-un veșmânt special și au aplicat un sigiliu bisericesc și domnesc. Atunci ar fi fost rostit și înscris un avertisment sever pentru oricine ar încerca să ia, să împrăștie sau să înstrăineze fragmente din moaștele sfintei.
Textul atribuit tradiției este unul direct:
„Blestemat să fie cel care va împrăştia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva.”
De atunci, se spune că veșmântul interior, care poartă sigiliul și inscripția, nu a fost niciodată îndepărtat. Pelerinii văd doar veșmântul exterior, schimbat periodic cu ocazia sărbătorii Sfintei Parascheva, în timp ce acoperământul inițial rămâne ascuns privirilor.
Istoricii și teologii consideră că acest „blestem” trebuie înțeles în contextul vremii. În secolul al XVII-lea, astfel de formule aveau rolul de a proteja obiectele sacre de furt, deteriorare sau împărțire neautorizată. Pentru Vasile Lupu, era un mod de a se asigura că moaștele vor rămâne pentru totdeauna în Moldova.
Iar dacă privim cursul istoriei, dorința domnitorului s-a împlinit. De peste trei secole și jumătate, în pofida războaielor, incendiilor și vremurilor tulburi, moaștele Sfintei Parascheva au rămas simbolul spiritual al Iașului și una dintre cele mai importante relicve ale creștinătății ortodoxe din România.
Pentru credincioși, blestemul nu este privit ca o amenințare, ci ca o formă de ocrotire a unui tezaur sfânt, care continuă să atragă anual sute de mii de pelerini la Iași.

Lasă un comentariu