An de an, la 27 octombrie, creştin ortodocşii îl prăznuiesc pe Sfântul Cuvios Dimitrie, ale cărui sfinte moaşte se păstrează la Catedrala Patriarhală din Bucureşti. S-a născut în satul Basarabov, loca¬litate aflată în apropierea râului Lom, nu departe de oraşul Ruse. De mic a fost nevoit să-şi câştige cele necesare traiului, părinţii săi fiind săraci. Zi de zi păştea vitele şi oile sătenilor apoi, duminicile şi în zilele de sărbătoare, mergea la biserică luând aminte la învăţăturile pe care le auzea în sfântul locaş, de a fi blând şi milostiv cu toţi semenii săi. Postea, se ruga, se îngrijea de cei săraci. Într-una din zile, pe când mâna turmele la păscut, a călcat pe un cuib ascuns în iarbă, zdrobind puişorii. Profund mâhnit de fapta sa, s-a hotărât, spre pocăinţă, să lase desculţ, timp de trei ani, fie iarnă, fie vară, piciorul care strivise cuibul. După o vreme, a părăsit lumea şi s-a călugărit.
N-a rămas multă vreme la schit, ci s-a retras în pădure unde şi-a statornicit adăpostul într-o peşteră, în apropierea râului Lom. Aici a trecut la cele veşnice aşezat între două lespezi de piatră. La mai bine de trei veacuri după moartea Sfântului, apele umflate ale Lomului au urcat până la peşteră, curentul ridicând lespezile. Trupul, rămas nestricat, a fost purtat în albia râului.
După o vreme, Sfântul Cuvios Dimitrie s-a arătat în vis unei tinere care suferea de o boală grea. I-a spus că va fi tămăduită dacă părinţii ei îl vor scoate din apă. Tânăra a povestit părinţilor visul ei şi, împreună cu aceştia şi cu alţi credincioşi din sat, s-au îndreptat spre râul Lom, spre locul în care li s-a arătat o lumină strălucitoare. Acolo au aflat cinstitul trup al Cuviosului Dimitrie, îngropat în prundiş întreg şi neputrezit. Bolnava, atingându-se de ele, şi-a recăpătat sănătatea. Binecredincioşii creştini din satul Basarab, împreună cu preoţii, au dus cinstitele moaşte în biserica satului, iar spre sfârşitul războiului ruso-turc, generalul Piotr Saltikov, ca să salveze sfintele moaşte de profanare, a vrut să le ducă în Rusia. Când a ajuns la Bucureşti s-a întâlnit cu Hagi Dimitrie şi, la stăruinţa acestuia, a lăsat sfintele odoare la Catedrala Patriarhală.
Din acel an, 1774, Dimitrie cel Nou, Basarabov, a intrat în mod special în inima bucureştenilor. În ziua de prăznuire, poporul le urma pe străzile oraşului într-o amplă procesiune religioasă. Pelerinajul la moaştele Sfântului Dimitrie, ocrotitor al Bucureştilor, se desfăşoară anual pe Colina Bucuriei, mii de credincioşi cerându-i Sfântului ajutorul şi binecuvântarea.
27 octombrie, tradiții și superstiții păgâne
Semnele zilei erau folosite pentru a judeca vremea din viitorul apropiat, cum vor fi primăvara și recolta:
– afară este noroi – iarna va începe în patru săptămâni;
– cerul este plin de stele – va fi o recoltă bogată;
– în această zi a căzut zăpadă – așteaptă-te la vreme rea în luna mai;
Ce să nu faci pe 27 octombrie
Astăzi, ca în orice altă zi, Biserica este împotriva certurilor, calomniei, bârfei, defăimării, condamnării, invidiei, lăcomiei, răzbunării și disperării. Nu trebuie să îi refuzi pe cei care îți cer ajutorul.
Semnele populare ne sfătuiesc, de asemenea, să nu împrumutăm bani. Una dintre principalele interdicții este de a nu încălca o promisiune făcută în această zi cuiva.
Ce să faci pe 27 octombrie
Fiind zi de duminică, pe 27 octombrie, este bine să mergeți la biserică și să vă rugați pentru cei apropiați.