Mai vine – o iarnă mamă și nu ești lângă mine…
Vor fi din nou colinde și brazi împodobiți,
Din nou va cerne cerul ninsoarea de poveste
Dar tu ești tot acolo cu cei ce-s adormiți.
Și vor veni copiii la ușa ta măicuță
Dar cine să deschidă? Tu ai plecat la stele
Și poate, de acolo, cu dragoste privești
Și îmi trimiți putere când clipele sunt grele…
Mai vine-o iarnă, mamă și dorul mă apasă…
Aș vrea măcar o clipă la piept să mă mai strângi,
Să te sărut pe mâna de ani împovărată
Apoi măcar o dată pe nume sa mă strigi…
Și mai întorc o foaie din cartea amintirii
Și te găsesc acolo…Acolo mai trăiești
Iar uneori te-ntorci în visele de noapte
Și-mi spui că mă veghezi, și-mi spui că mă iubesti…