Stresul, oboseala cronica, anxietatea si depresia au efecte negative nu doar asupra creierului, ci si asupra intregului organism, stand la baza declasarii multor probleme de sanatate.
Efectele stresului asupra creierului
Mai multe studii efectuate de-a lungul timpului au demonstrat ca stresul este principalul vinovat de deteriorarea sistemului nervos, actionand negativ asupra amigdalei, hipocampului si a cortexului prefrontal. Stresul moderat sau episodic nu reprezinta o problema de sanatate, insa stresul cronic devine o stare patologica. Printre efectele sale nocive asupra sanatatii organismului, prima si cea mai nociva este asupra creierului. Stresul conduce la dezvoltarea tulburarilor mentale, categorie din care face depresia, dar favorizeaza si tulburarile neurodegenerative, categorie din care face parte boala Alzheimer, o afectiune ireversibila in acest moment, si este factor cauzator in aparitia tulburarii obsesiv-compulsiva. Stresul distruge considerabil numarul de neuroni si sa impiedice formarea altora noi, prin urmare apar deficiente de concentrare si de memorare si interfereaza cu gandirea critica, rationala. Totodata, stresul cronic, prin afectarea functiei cognitive, are impact negativ asupa inteligentei.
Punctam ca stresul cronic creste riscul de diabet, boli cardiovasculare si afectiuni gastrointestinale, afecteaza sistemul endocrin si, implicit, productia de hormoni, si joaca un rol decisiv in declansarea cancerului.
Oboseala cronica si efectele nocive asupra creierului
Oboseala cronica, neurastenia, asa cum mai este denumita, reprezinta o stare de epuizare, moment in care organismul elibereaza in corp niste substante nocive care ataca sistemul limbic aspect care, implicit, conduce la aparitia emotiilor negative. Totodata, oboseala cronica conduce la pierderea capacitatii de concentrare si memorare si stimuleaza starile de nervozitate si irascibilitate, simptome care in timp favorizeaza instalarea depresiei. Persoanele care sufera de oboseala cronica se afla in imposibilitatea de a se mai relaxa deoarece creierul este intr-o continua stare de suprastimulare.
Sindromul de oboseala cronica este considerat factor cauzator al tulburarilor de somatizare si, pe de alta parte, sta la baza aparitiei hipertensiunii si a afectiunilor cardiovasculare, antreneaza tulburarile digestive si favorizeaza imbatranirea prematura a organismului.
Efectele anxietatii asupra creierului
Asemenea stresului, anxietatea deterioreaza structurile din amigdala si cortexul prefrontal, responsabile cu trairea emotiilor, si conduce la atrofia hipocampului, structura responsabila cu memoria de lunga durata si orientarea spatiala. Prin urmare, efectele sale asupra creierului sunt foarte asemanatoare cu cele cauzate de stres. In plus, anxietatea sta la baza tulburarilor bipolare, schizofreniei si atacurilor de panica.
Punctam ca anxietatea afecteaza organismul si pe alte directii, plamanii fiind expusi, inima, dar si sistemul imunitar, sistemul digestiv si metabolismul. Punctam ca stresul si anxietatea sunt cauze de baza in declansarea sindromului de colon iritabil.
Efectele depresiei asupra sistemului nervos
Depresia afecteaza creierul prin reducerea productiei de serotonina, hormonul fericirii, si astfel distorsioneaza viziunea asupra vietii, motiv pentru care persoanele care se confrunta cu aceasta afectiune sunt predispuse sinuciderii, automutilarii, viciilor si violentelor de ordin fizic. Depresia micsoreaza hipocampul si reduce masa neuronala, iar faptul ca se afla in stransa legatura cu stresul prezinta aceleasi efecte nocive asupra creierului ca si acesta. In plus, intre inima si creier s-a demonstrat ca exista fluxuri de informatie transmise prin coduri electromagnetice, iar in momentul in care tristetea si sentimentele negative sunt resimtite, acestea sunt transmise creierului, afectandu-l. Persoanele deprimate sunt nesigure, iau greu decizii si sunt imprudente, manifestari cauzate de conexiunile afectate de la nivelul creierului.