Intr-o zi, un om simplu, cunoscut pentru viata sa curata, a fost intrebat de un vecin:
– Cum faci tu de esti totdeauna atat de multumit? Niciodata nu te-am vazut suparat.
– Foarte simplu – a raspuns celalalt, in fiecare dimineata, cand ma trezesc, privesc intai cerul. Asa mi-aduc aminte de Dumnezeu, de mila si de bunatate.
Apoi privesc pamantul. Astfel imi amintesc de moarte si de Judecata de Apoi, incele din urma, privesc in jurul meu lumea intreaga ce se trezeste in fiecare dimineata la viata. Asa mi-aduc aminte de semenii mei, de cei care sufera de boli sau neputinte, de cei ce au o viata mai grea decat a mea si pe care i-as putea ajuta, in felul acesta ma bucur pentru ceea ce sunt si pentru ceea ce pot face.
Bunatatea izvorata din dragoste aduce totdeauna liniste si multumire, atat in sufletul celui care primeste cu recunostinta, cat si in sufletul celui care daruieste cu drag.
„Cine este bun mai bun sa se faca si cine a biruit ispita sa se roage pentru cel care e inca in ispite”
