Nu-i putem iubi pe ceilalți dacă nu ne iubim mai întâi pe noi

Iubește-ți ochii, indiferent de culoarea, mărime sau altă caracteristici! Iubește-i , că ei te ajută să vezi lumina zilei, ei îți redau chipurile oamenilor dragi și îți spală tristețea prin lacrimi.
Iubește-ți sufletul, care cu siguranță e special, iubește-l pentru toate câte a strâns în el și pentru omul care ești datorită lui.
Iubește-ți mâinile! Mâinile cu care poți oferi cele mai calde îmbrățișări, mâinile cu care poți alina, mângâia chipuri triste și sterge lacrimi amare.
Iubește-ți corpul! Întreg! Așa cum e el. Nu contează că e mai subțire sau mai solid , nu contează că ai vreun defect fizic, nu defectele fizice sunt importante, important este să te ocupi de cele sufletești.
Iubește-te așa cum ești și ai grijă de tine! Nu căuta să arăți ca scos din cutie, caută în schimb ca sufletul tău să fie cel mai frumos împodobit.
Iubește-te cu toate regretele tale, cu toate suspinele, cu toată nesiguranta, cu toate gândurile și sentimentele contradictorii.
Iubește-te! Meriți și poți!
„Chiar dacă cerul ar fi pergament și toată apa pământului ar fi cerneală, nu s-ar putea scrise totul despre sufletul omului!”

Lasă un comentariu