La data la care Biserica Ortodoxă o sărbătorește pe Sfânta Teodora de la Sihla, supranumită și Floarea Duhovnicească a Moldovei. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a canonizat-o la 20 iunie 1992.
Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla, prima sfântă de naționalitate română trecută în rândul sfinților, este prăznuită în fiecare an la data de 7 august în calendarul ortodox. Sfânta Cuvioasă Teodora s-a născut în vremea domniei lui Vasile Lupu și a mitropolitului cărturar Varlaam Moțoc. Aceasta a fost fiica armașului cetății Neamț Ștefan Joldea- boier cu rang de comis.
A fost căsătorită contra voinței sale. Nevând copii, soții hotărăsc împreună să se călugărească, el retrăgându-se la Mănăstirea Poiana Mărului și ea- la vârsta de aproape 30 de ani- la Vărzărești.
Năvălirile străine o determină să se retragă în Munții Buzăului (se pare că a trecut și pe la Schitul rupestru Fundătura), unde viețuiește aproape un deceniu (numele ei este pomenit și într-un pomelnic inscripționat în piatră pe altarul schitului rupestru din Munții Buzăului- de la Agatonul Nou).
De aici se îndreaptă mai întâi spre Mănăstirea Neamț, de unde este îndrumată spre Munții Neamțului la schitul Sihăstria (la acea vreme recent înființat în 1655). Cu îndrumarea starețului de aici și cu binecuvântarea egumenului schitului, a suit munții pentru a sihăstri în pustia Sihlei. Cuvântul „sihlă” înseamnă pădure deasă de copaci tineri;. Cu peste un secol mai târziu,
Inițial Teodora a locuit într-o chilie aflată sub stâncile Sihlei, cedată de un sihastru bătrân. Tradiția orală spune că în vremea altor năvăliri străine, călugărițe refugiate au ajuns și la chilia cuvioasei, aceasta cedându-le locul pentru a se muta într-o peșteră, unde era și mai greu de ajuns. Aici ar fi supraviețuit în cea mai mare parte a timpului, potrivit wikipedia.
Acatistul Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla, sărbătorită pe 7 august în calendarul creștin
Veniți, toți cei iubitori de Hristos, cu credință și cu evlavie la pomenirea Cuvioasei Maicii noastre Teodora, care în pustia Sihlei în mari nevoințe a petrecut și lumină sihaștrilor s-a făcut. Cu laude să slăvim pe Dumnezeu și să cinstim pe cuvioșii Lui, zicând: Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare!