Dragobete, stăpânul păsărilor și al plantelor
Dragobete, după ce a devenit un tânăr fecior, a mers în munți, unde a învățat despre plante și animale. Astfel, el devine, în credința populară, stăpânul plantelor și al păsărilor. Iar apoi, după ce și-a îndeplinit misiunea pe acest pământ, Dragobetele este transformat de Baba Dochia într-o plantă numită Năvalnic, floare ce renaște primăvara în mai toate poienile și care se folosește pentru descântece de dragoste dar și pentru tratarea rănilor. De aici vine și denumirea populară a sărbătorii de Dragobete – „Năvalnicul”, scrie Mediafax.
Ce i-au oferit la naștere ursitoarele
Legendele mai spun că la naștere, dragobete a avut patru ursitoare de seamă, care i-au oferit daruri din cele mai alese. Prima ursitoare a fost primăvara, care i-a oferit iubirea. A doua ursitoare a fost vara, care i-a dăruit dulceața fructelor și căldura dragostei. A treia ursitoare a fost toamna care i-a dăruit un fluier pentru a înveseli oamenii cu cântecelelui. A patra ursitoare, iarna, i-a oferit o îmbrăcăminte albă, imaculată, cu sclipiri de diamante. Ca cingătoare, i-a dăruit un brâu roșu, cusut cu perle. Straiul era fermecat ți creștea odată cu flăcăul, rămânând alb ca neaua oricât de mult l-ar fi purtat. Cu aceste daruri, dragobete reușea să seducă orice fată pe care o întâlnea, devenind un simbol al dragostei și iubirii.
Dragobete, tradiții și obiceiuri. De ce nu ai voie să plângi azi
În ziua de 24 februarie românii, mai ales cei din zonele rurale, respectă câteva tradiții, obiceiuri și superstiții, aflăm de pe b365.ro.
– Se spune că de Dragobete cuvintele de dragoste nu trebuie auzite decât de ființa iubită, altfel puterea lor dispare. Printre șoapte trebuie să se regăsească negreșit aproape, dor, dragoste, drag, dulce, farmec, fior, inimă, iubire, înger, lin, lumină, rugăciune și inevitabil prenumele ființei iubite.
– Lucrările câmpului, țesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise în această zi.
– Curățenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor și prospețime.
– Nu ai voie nici să plângi de Dragobete. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri și supărări în lunile care vor urma.
– Nu se sacrifică animale pentru că astfel s-ar strica rostul împerecherilor.
– În această zi, nu se coase și nu se lucrează la câmp.
– Bărbații nu au voie să supere femeile și nici să se certe căci vor avea parte de o primăvară nefastă și un an cu ghinion.
– Atât baieții, cât și fetele au datoria de a se veseli de Dragobete pentru a avea parte de iubire întreg anul.
– Dacă nu respecți sărbătoarea de Dragobete, ouăle se vor strica sub cloști și nu vor scoate pui.
– Nu trebuie să te cerți cu soția în casă și nici cu o altă femeie, că-ți va merge rău.
– Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute de Dragobete.
– În această zi păsările își aleg perechea pe viață și se urnesc în construirea cuiburilor. La sfârșit de iarnă și început de primăvară, Dragobetele oficia nuntirea păsărilor în cer.
– Dacă auzi pupăza de Dragobete, atunci vei fi harnic tot restul anului.
– Dacă plouă în ziua de Dragobete, primăvara va veni devreme și va fi una frumoasă.
– O legendă din Mehedinți spune că fetele porneau la fugă spre sat și băieții le urmăreau (zburătorit). Cei ce reușeau să le prindă și să le fure o sărutare erau cei mai norocoși. Acesta reprezenta un legământ în fața tuturor și o mărturisire a iubirii. De aici și zicala: “Dragobetele sărută fetele”.
– O superstiție din popor spune că persoanele care nu sărbătoreau această zi erau pedepsite să nu poată iubi în acel an.
– În ajunul sărbătorii, fetele strângeau de cu seara zăpada, apa topită fiind folosită pentru ritualuri de înfrumuseţare şi pentru descântece de dragoste.
– La sate, tinerii se întâlneau în faţa bisericii şi mergeau apoi să caute flori de primăvară, pe care le puneau la icoane, pe care le păstrau până de Sânziene.