Și atunci de ce suferim? Pentru că nu alegem corect! Pentru că alegem în funcție de ce izbește ochiul. Frumusețe. Bani. Faimă. Mașini. Funcții.
Nu prea se mai uită nimeni la suflet. A devenit deja ceva prea neînsemnat ca să mai fie luat în considerare. Sufletul e uitat, undeva, într-un colţ, precum Cenușăreasa…
Am înțeles că fericirea este nestatornică, ea vine și pleacă la fel ca oamenii
Nu prea se mai uită nimeni la suflet. A devenit deja ceva prea neînsemnat ca să mai fie luat în considerare. Sufletul e uitat, undeva, într-un colţ, precum Cenușăreasa…
Am înțeles că fericirea este nestatornică, ea vine și pleacă la fel ca oamenii
Familia ți-o dă Dumnezeu, prietenii ţi-i alegi singur. De aceea să nu te plângi niciodată de ei pentru că nu toți vor fi la fel. Unii vor fi bucurii în viața ta, alții mari dezamăgiri.
Și până la urmă începi să înveți si te obişnuieşti cu viața, devii mai puternic/ă, înveți să fii singur/ă, dar mai ales să fii puternic/ă de unul/una singur/ă. Apoi ajungi la o vârstă când răutatea lumii nu te mai poate învinge, de vorbele urâte nu-ți mai pasă, iar de părerea altora nici atât.
Vrei doar liniştea sufletească, pacea interioară și bucuria de-a fi în viață, să poti purta cu tine: bunătatea, răbdarea, smerenia și gândul bun.
Iar lucrul cel mai important pe care să-l înțelegi este : În viață nu poți avea totul…