La mulți ani, domnule doctor Leon Dănăilă! – ”Pentru mine, toți pacienții sunt regi”

Astăzi, bunul, mărețul, genialul doctor împlinește 90 de ani. Să-i mulțumim pentru tot ce a făcut pentru medicina românească, să ne bucurăm că încă mai există astfel de oameni devotați oamenilor, să-i transmitem multă sănătate, bucurii, liniște sufletească și tot binele din lume. La mulți ani, domnule doctor Leon Dănăilă!

E bine să ne amintim mereu că este cel care a reușit să facă operații neurochirurgicale din cele mai complexe și să scadă mortalitatea operatorie la procente nemai întâlnite la noi. Astfel, în cazul neurinoamelor de acustic a redus mortalitatea operatorie de la 51% la 4%, iar în domeniul anevrismelor intracerebrale de la 49% la 4%. Totodată este cel care a introdus în arsenalul sălii de operație din România microscopul operator (1979) și laserul (1984).
Mai mult, acum un deceniu, împreună cu Dr. biolog Viorel Pais au descoperit și omologat cordocitul, o nouă celulă capabilă să protejeze creierul împotriva diverselor procese patologice. Se numără printre cele 5000 de personalități importante ale lumii și, alături de Einstein, figurează printre cele 500 de genii ale secolului XXI.

S-a născut la 1 iulie 1933, la Dărăbani, județul Botoșani, într-o familie de țărani agricultori foarte puțin instruiți (tatăl nu știa carte, mama avea patru clase). Îl luau la câmp la arat, la semănat, la prășit. Nu-i plăcea deloc, cum nu-i plăcea nici școala în clasele primare, când chiulea și se ascundea în păpușoi ca Nică din „Amintiri din copilărie”, a lui Ion Creangă. Analizând (pe cât se putea) situația, tatăl i-a dat de ales între a merge la munca câmpului ori a intra la liceu. A ales liceul.

Prima „experiență” medicală a fost făcută pe o pisică (să-l ierte iubitorii de animale, dar, de multe ori, știința cere sacrificii). La 10 ani însă, a găsit în spatele unei clădiri unde locuia un doctor niște foi aruncate. A luat foile acasă, le-a cusut cu o ață și le-a citit de multe ori. Așa a învățat cum se face o operație de cezariană și-a înțeles că menirea lui este să ajute oamenii, devenind un bun chirurg. A făcut liceul în Dorohoi, a dat, în 1952, la Facultatea de Medicină din Iași și-a absolvit-o în 1958.

După facultate a fost repartizat trei ani la țară, la Comănești, județul Bacău. Acolo și-a cunoscut soția, care era farmacistă, și tot acolo s-au căsătorit. În 1961 a intrat la Rezidențiat, în București. A ales Neurochirurgia, chiar dacă toți colegii l-au speriat că o să dea peste reputatul chirurg Constantin Arseni. Acesta l-a trimis, prima oară, la o secție de paraplegici, unde a lucrat vreo patru ani. Într-o zi, i-a prezentat un pacient pe care îl diagnosticase altfel decât Arseni. Marele chirurg ascultă motivația diagnosticului lui Dănăilă și hotărăște ca pacientul să intre a doua zi în operație. Era exact așa cum spusese Leon Dănăilă.

De atunci, Arseni l-a luat în secția lui și-au lucrat împreună 20 de ani. Crezuse că pariul fusese câștigat. Numai că, în 1981, după o bursă Fulbright obținută în America, unde a învățat tehnica chirurgicală cu microscopul operator, la întoarcere, Arseni scapă de el (ura să fie depășit în meserie!) și-l pune șef într-un pavilion dezafectat, să facă chirurgie vasculară. Astfel, înființează Secția VII de Neurochirurgie vasculară și Microneurochirurgie, singura în țară și la acest moment. În același an introduce (în premieră în România) în sala de operații microscopul operator.

Momentan este singurul din țară care a operat anevrismele sistemului arterial vertebro-baziliar. Are zeci de pionierate în chirurgie la nivel național și internațional, deținând 18 brevete de inventator și 10 de inovator. Ordinele și medaliile luate în țară și peste hotare stau mărturie a recunoașterii valorii sale și a muncii de-o viață. Și totuși, în cunoscuta sa modestie (un filmuleț, care a făcut mare vâlvă pe internet acum vreo 5 ani, îl prezenta în metrou, ca pe un om de rând, cu o pungă de plastic în mână), el, care a operat mari șefi de stat și miniștri, și azi are același dicton pe care l-a folosit o viață: „pentru mine, toți pacienții sunt regi”

 

 

Lasă un comentariu